22.06.2022

Autor: Vladimir Petrov
Traducere: Slava Gurschi

Principii generale de organizare. Gestionarea fluxurilor energo-informaționale externe prin activarea matricelor informaționale ale subconștientului.

Câmpul extern este o substanță informațională globală, o totalitate de câmpuri informaționale și fluxuri de energie. Această substanță este disponibilă pentru percepția directă de către om și majoritatea animalelor. Această masă de energie se află într-o schimbare continua, și în fiecare secundă, în Câmp, decurg nenumărate procese, majoritatea dintre care rămân dincolo de percepția noastră. Dar oricum ar fi, omul, el este racordat la Câmpul extern, și adeseori în mod intuitiv percepe informațiile primite. A dezvolta această interconexiune, a o aduce la nivelul contactului vizual direct și a conștientizării informației obținute, constituie sensul evoluției personale, ca un mod de existență efecient în orice condiții, și mai ales într-un mediu modern rapid schimbător. O astfel de racordare a fost întotdeauna o garanție a supraviețuirii, iar cosmoenergetica oferă stări cheie și puncte de plecare nu numai pentru înțelegerea acestei interconectări, ci și pentru aplicarea directă.

Câmpul extern este subconștientul Universului. Toate procesele din acesta, aparent haotice, sunt structurate și fundamentate. Aici există o ierarhie, modele de gestionare și subordonare eficiente, sunt active principiile sistemelor de auto-organizare. Toate acestea sunt mai mult decât dificile pentru înțelegerea umană, așa că le vom studia într-o ordine, trecând de la simplu la complicat. Am introdus la un moment dat conceptul de Câmp extern, opunând acestei substanțe informaționale globale un anti-câmp informațional, un spațiu creat de om. Este de la sine înțeles că puterea informațională a Câmpului extern depășește cu mult anticâmpul. Informația sub orice formă este o substanță vie, iar atunci când se acumulează un anumit maxim, ea tinde să devină integră și împlinită. Astfel de procese, de exemplu, se observă în Internetul global, care, momentan, este o ființă vie, capabilă de acțiuni spontane.

Un alt aspect important este purtătorul de informații. Atât câmpul extern, cât și anticâmpul sunt construite din particule active din punct de vedere informațional, în special fotoni de radiație secundară. Elementele de lumină - fotonii, particulele de natură misterioasă, care pot fi privite atât ca particule, cât și ca unde, nu au fost înțelese de știința ortodoxă, și rămân un subiect de dispută până în prezent. Însă, pe noi, ne interesează însuși principiul formării câmpurilor informaționale. Radiația secundară - fotonii informaționali - este un produs al activității vitale, deoarece acum nimeni nu neagă că structurile vii emit lumină. Fotonii primari care provin de la stele constituie într-un fel generatoare de câmpuri informaționale. Fotonii primari și secundari au caracteristici energo-informaționale diferite, atât ca viteză, cât și ca potențial energetic, iar dacă luăm în considerare caracteristicile undelor lor, atunci și ca lungime de undă. Această întrebare nu a fost niciodată ridicată de știință, dintr-un motiv simplu - există incomensurabil mai puțini fotoni de radiație secundară, care pur și simplu se pierd printre fotonii primari, și nu pot fi studiați prin metode standard. Pur și simplu observă diferența dintre radiația solară și radiația vie a planetei și totul devine clar. Cu toate că sunt într-o cantitate mai mică, fotonii secundari transportă toate informațiile posibile despre organismul viu, eliberându-le în câmpul informațional extern, în fiecare moment.

Prin prizma noțiunii spațiu-timp poate fi înțeleasă puterea informațională a câmpului extern, de exemplu, o planetă vie dens populată de-a lungul a milioane de ani de evoluție. Această putere informațională devine decisive și pentru radiația primară, lumina solară. Sub această formă, informația călătorește prin Univers. Această informație, împreună cu lumina stelelor, o primim și noi. (Aceste probleme sunt discutate mai detaliat în cărțile „Dansul lui Shiva”, „Pe urmele dansului lui Shiva”). Puterea informațională a câmpului planetei nu este nelimitată. Prin urmare, cu ceea ce avem de-a face noi, este un fel de memorie operativă a câmpului planetar, fiind cea mai relevantă și activă informație. Deși, prin analogie cu un computer, planeta are și un hard disk, unde sunt înregistrate toate procesele energo-informaționale ale evoluției sale, acestea constituind sisteme informaționale stabile - scoarța terestră cu roci și sedimente geologice. Nu se poate susține că această informație este complet arhivată. Datorită radiației plasmatice constante a nucleului, informația scoarței terestre este constant activă și iese în Câmpul exterior. Această afirmație este mai puțin potrivită pentru planetele cu activitate plasmatică redusă. Dintr-o astfel de poziție, este clar și sensul proceselor tectonice planetare, erupțiilor vulcanice, cutremurelor și mișcării plitelor. Aceasta este o eliberare puternică de informații planetare, inițiată în primul rând de fluxurile de informații externe - radiația cosmică.

Conform aceluiași principiu, apar dezastre tehnogene și socio-politice. Eliberarea informațiilor de anti-câmp se produce ca rezultat al influenței externe declanșatoare. Necătând la volumul informațional gigantic, informațiile din Câmpul extern sunt strict structurate, și primul principiu al organizării sale este legea feedback-ului. Câmpul extern se află într-un regim continuu de schimb informațional. Toate procesele de pe Pământ sunt inițiate de surse informaționale externe, drept răspuns adecvat sistemului planetar. Acesta este unicul principiu de funcționare al energo-informației. Din păcate, nu putem urmări întotdeauna toate componentele acestor procese. De cele mai multe ori trebuie să ne confruntăm cu consecințele lor, fără a înțelege cauzele. Și acest lucru este inacceptabil pentru o comunitate informațională înalt dezvoltată. Evoluția s-a bazat întotdeauna pe principiul feedback-ului adecvat. Schimbul de fluxuri multipolare reprezintă principiul unic al existenței energo-informației diverse. Pentru a înțelege structura Universului, trebuie să vă întoarceți la început, la momentul Big Bang-ului. Antimateria, antilumea, substanța „găurilor negre”, radiația primară – anume aici, la un moment dat, a apărut lumina și împreună cu aceasta a apărut și Universul nostru. În acest moment de maximă tensiune și densitate de antimaterie, firesc, s-a găsit și cel, care, metaforic vorbind, “a aruncat chibritul aprins”. De atunci, antimateria a rămas forța motrice din spatele tuturor proceselor stelare, hrănind toate corpurile stelare actuale prin principiul feedback-ului. Universul nu este infinit. El se termină acolo unde se termină lumina. Și respectiv, se extinde la infinit în spațiul anti-lumii cu o viteză de 300.000 km pe secundă. Și așa continuă miliarde de ani de la momentul nașterii sale.

Fluxurile de lumină transportă toate informațiile despre evoluția planetelor, despre orice în general. Toate acestea se duc în anti-lume, unde în înțelegerea noastră pur și simplu nu există nimic, iar creierul uman practic refuză să înțeleagă acest lucru, nu are niciun sens. Iar din punctul de vedere al Creatorului, acesta este doar un mod al existenței sale. Ne sprijinim pe ceea ce putem vedea și percepe, simți și gusta: Lumina infinit divergentă nu este o descoperire, ci un contracurent al antimateriei, cheia existenței proceselor stelare, sub forma unor ipoteze vagi despre extinderea găurilor negre. devenit cunoscut abia recent. Organizarea antimateriei este practic inaccesibilă percepției noastre, dar asta nu înseamnă că nu există. Studiind structura globală a Universului nostru, oamenii de știință au descoperit că galaxiile și clusterele lor nu sunt distribuite aleatoriu sau uniform în spațiu. Ele sunt concentrate de-a lungul pereților uriași în formă de „faguri” spațiali, în timp ce în interiorul acestor „faguri” există goluri gigantice – cavități – în care nu doar materia densă, cunoscută nouă, este practic absentă, ci chiar și o astfel de materie rarefiată precum gazul interstelar și intergalactic. Aceasta și constituie antimateria. Radiația primară care a existat înainte de Big Bang. Substanța globală care nu numai că absoarbe lumina și galaxii întregi, ci este și o garanție indispensabilă a existenței lor. Șamanii și înțelepții, din toate timpurile, au știut despre spațiu, unde el nu există, precum și despre timp, dar în primul rând despre cât de activ absoarbe anti-lumea lumina, și, în același timp, este sursa existenței sale. Dat fiind faptul că această cunoaștere este practică, lumina nu poate exista fără întuneric. Această cunoaștere se reflectă în semnele și imaginile rămase din cultura șamanilor, în special, imaginea solstițiului.

Principiul schimbului fluxurilor energo-informaționale multipolare și feedback-ul - este fundamental atunci când se lucrează cu un câmp informațional extern. Omul - modelul activ al Universului - respectiv trăiește și funcționează după aceleași principii - un schimb constant de energo-informație. Fie că ne place sau nu, acest schimb are loc în afara conștientizării noastre. Traducerea acestor procese în conștient, în sfera vizibilă și înțeleasă este o etapă evolutivă, pe care cercetătorii au trecuto în orice vremuri. Acete cunoștințe sunt la fel de relevante și acum. Percepția noastră asupra realității este formată doar într-un anumit spectru energo-informațional, dar capacitatea de a percepe un spectru vibrațional mai înalt de informație există, ea trebuie doar dezvoltată. Cel mai perfect indicator al calității proceselor de schimb energo-informațional în acțiune poate fi doar clarviziunea energetică. Cel puțin, viziunea în culoare a fluxurilor energo-informaționale. În acest caz, nu trebuie să fii confuz, ci să înveți să distingi între viziunea figurativă a subconștientului propriu, proiecția sa astrală și situațională. Desigur, cunoașterea subconștientului este de asemenea o lecție necesară. Dar această cunoaștere prin clarviziune nu ar trebui să depășească fundamentalul – lecțiile oferite ale câmpului exterior și ale energiilor planetare. Aici trebuie să știi exact diferența, precum și arta relației interne a nucleului tău informațional principal al subconștientului cu câmpurile informaționale externe. Câmpul extern din punct de vedere al informației este aproape nelimitat, la fel ca și manifestarea fizică a Universului nostru. Granița lor este locul unde se termină lumina și se extinde la infinit cu viteza luminii. Este o explozie de informații al matricilor planetare. Suntem obișnuiți să percepem doar fața exterioară a proceselor fizice și biologice, din planul material. Dar orice fenomen fizic are propriul plan informațional, care poate fi perceput direct prin clarviziune directă. Fizicienii au dovedit capacitatea ochiului uman de a percepe chiar și un singur foton. Mai mult decît atît, omul este capabil să vadă în spectrul ultraviolet.

Pe lângă perceperea elementelor luminoase, omul, ca orice ființă vie, este sursa lor. Dar natura fotonilor emiși de om este complet diferită. Orice foton poartă toate informațiile despre ființă la momentul dat de timp. Și această informație devine proprietatea câmpului extern, așa că vă puteți imagina puterea lui informațională. Câmpul extern este perceput cel mai adesea ca un flux de energie. Aceasta este viziunea primară. Este posibilă viziunea structurilor geometrice sau a structurilor complexe - fagurii informaționali. Clarviziunea energetică presupune deja un contact conștient, constituie primul pas către controlul conștient al energiilor. Toate aceste procese pot fi efectuate numai pe seama subconștientului uman. Anume purificarea și pregătirea nucleului informațional intern pentru lucru este scopul principal al pregătirii inițiale în cosmoenergetică. Frecvențele cosmice, ca atare, sunt fluxuri energo-informaționale ale Câmpului exterior, formate conform anumitei intenții. Pentru a face acest lucru corect, nu este sufficient să vezi energiile, mai trebuie să știi clar ce și de ce faci, cu alte cuvinte, trebuie să cunoști calea. O astfel de cunoaștere întotdeauna a aparținut celor aleși, iar acest lucru are de asemenea o mare semnificație. Dar, cei care doresc în mod serios să utilizeze tehnologiile pentru a comunica cu Câmpul extern le pot folosi. Cosmoenergetica s-a dezvoltat prin respingerea energiilor care sunt inutile și dăunătoare omului, și prin eliminarea efectelor secundare ale frecvențelor. Aceasta a fost calea experimentelor, uneori foarte riscante. Însă cunoaștem că istoria medicinei și farmacologiei este plină de astfel de experimente, ca de altfel și în cazul multor descoperiri sau invenții. Experimentele sunt diferite și riscul trebuie întotdeauna justificat, prin cunoașterea clară a necesității primare.

Scopurile și obiectivele cosmoenergeticii erau actuale și necesare oamenilor, atât la momentul descoperirii primelor frecvențe, cât și acum. În fiecare an, dezvoltarea sistemului nostru de cunoștințe devine tot mai dynamic. Trebuie să rezolvăm sarcini noi și mai complexe. Dar tehnologiile disponibile acum nu sunt ca cele care funcționau acum douăzeci de ani. Puterea frecvențelor se manifestă doar prin prisma unei intenții corect construite, iar această artă, a intenției cosmice de interconectare se dovedește a fi dificilă și uneori de neînțeles pentru mulți. Cu toată simplitatea și accesibilitatea ei aparentă, noile tehnologii se manifestă în interconectare, armonie şi unitate cu câmpul exterior.